sâmbătă, 18 iunie 2011

Meditația fără Obiect

Meditația fără obiect - este meditația în care nu există un obiect al concentrării și anume:
- o ființă,
- un aliment,
- un organ
Meditația fără subiect - este meditația în care nu există un subiect al concentrării și anume;
- iubire,
- tristețe,
- bucurie,
- bun simț,
- fermitate,
- demnitate,
- feminitate,
- pasiune,
- ură,
- suspiciune,
- minciună,
- depresie,
- boală,
- sănătate,
- fericire,
- spontaneitate,
- abuz,
- calomnie,
- hărțuială,
- ridicol,
- simplu,
- complicat,
- pur,
- inocent,
- infantil,
- mediocru,
- bun,
- rău,
- cuminte,
- liniște,
- pace,
- război,
- traumă,
- sedentarism,
- somnolență,
- lene,
- agitație,
- pervers,
- frumos,
- urât,
- bine,
- rău,
- delicat,
- pedant,
- grațios,
- curat,
- murdar,
- ...
Subiectul cu care se meditează nu se schimbă preț de cel puțin 15 minute pentru a putea fi prins cu mintea proprie și pentru a putea fi înțeles în propria ființă. Această înțelegere este ca și o învățare a unei materii predate în cuvinte sau scrisă în cuvinte.
Dacă eu aș scrie despre subiectul de meditat - fermitate - desigur nu se va înțelege la fel de mult din acest cuvânt ca subiect pe cât sar înțelege dacă este introvertit și meditat.
Frica anumitor persoane de implicare este determinată tocmai de lipsa de capacitate de a introverti un subiect de genul acestor defecte și calități umane.
Necunoscând aceste cuvinte în sensul lor existențial nici purtătorul acestora nu va fi înțeles ci doar simplificat la anumite funcții ale sale și anume ce poate face un mascul pentru o femelă așa devenind el soț sau soție. Aceste funcții fiind exacerbate se ajunge la a deveni un om - animal de pradă sau sclav.
Acest defect major al omului se numește meditație fără obiect și anume agitație care duce la poluarea societății , a egregorului oamenilor căsătoriți, a familiei (cu copii), a câmpului energetic al muncii, a naturii însăși prin nepăsare, prin lipsă de bun simț, prin dezinteres față de frumos și curat.
Ieri mergând prin oraș la întoarcere am văzut la stația nițu vasile niște ciuperci crescute din pământ acolo unde este iarbă verde foarte puțină că sa extins parcarea. Am rămas uimită, am trecut, am spus mie de ajuns că am văzut eu și voi scrie despre asta, mam întors și am fotografiat. Deci întradevăr aici au fost pădurii și vii cum spune mama. Mai încolo la câțiva pași hârtii, urme de câini, praf, nisip, mizerie deci. Pentru o clipă conexiunea mea cu cerul deci cu natura era realizată dar după o altă clipă mam întristat și conexiunea mea cu cerul sa închis și mă doare.
Această conexiune este legătura om-natură care se realizează prin centrul Sahasrara.
Atâta timp cât eu nu am o familie a mea această conexiune este o durere la fel de mare ca și lipsa ei. Și este obositoare.

Abia după această meditație se poate face meditația fără obiect sau fără subiect, subiectul fiind propriul SINE pe care nici măcar Froid sau alt psiholog care este învățat în școli și facultăți nu lau atins și asta se simte sau citește pur și simplu din cărțile sale în care specifică că este greu de realizat, dar după această meditație sau realizare de Sine apare adevărata practică yogha.
Așa că fără efort nu se poate câștiga nimic în yogha sau prin practica yogha - presupune practică deci muncă și deci mai puține nemulțumiri, sau vaiete sau plîngeri sau cerințe sau vorbe.
Aș putea face paralela între declarația mea și a lui bertescu valeria.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu